Sentimente pur adolescentine

        Eram în parc,stăteam pe bancă acum câteva săptămâni,atunci frigului nu îi era atât de frig ca acum,priveam oameni .Pe uni într-un mod plăcut,pe alţi uşor încruntată ,chiar sobru,nepăsătoare.Uni îmi răspundeau cu aceaşi privire,alţi îmi zâmbeau.Feţele care îmi zâmbeau  îmi dădeau impresia că părul nu-mi stă bine.Le tot auzeam în mintea mea spunând lucruri ca:
- De ce stă singura oare?                                                                                                                               -Are cartea pe braţe ca să arate cât de cultivată este
-hmm!interesant
-aş face sex cu ea chiar acolo pe bancă(ţin să spun că aici este doar în cazul persoanelor de peste 27de ani de sex masculin)
     Trecând peste asta,pentru că oameni ce mă privesc pe mine sunt importanţi dar nu destul încat să mă motiveze să fiu în rând cu ei,ci să fiu eu chiar şi nebună cu certificat.În supermarket,în miocrobuz,pe peron şi în special la telefon toată lumea este specială, este interesantă şi copilăroasă.Stiu că toţi copii sunt maturi,sunt convinsa ca un copil simte maturitate fara sa o invete .Ş-apoi vine adevărata copilărie unde vrei să fumezi iar cuvintele spuse odată si tocmai atunci când tremuri mai mult dupa asta,miroase a vise ce seamănă a murături stricate ce provoaca avort spontan pentru a fi iarăşi într-un uter moderat de incapator.Să înveti a merge şi a lua-o de la capăt cu un pahar de bere de la mămica si ciocolata de la bunica, ca doar ţi-e pofta este un drum ce te ajută în viaţă şi faptul că tu vrei să fii aşa cum nimeni nu este şi specialul din tine se arată ori de câte ori priveşti un domnişor,toate fac parte dintr-o viaţa anterioară,un deja-vu.Cuvântul ăsta sună doar bine.
   Citate plutesc în foile tale din liceu pe agendele mazgâlite cu inimioare cum că ''dragostea învinge totul'',''iubeşte şi vei vedea viaţa adevărată''(adolescentin).Dăle în curu meu de citate!
     Starea necesară o ai oricând să faci poze cu colegele sau profesori apoi o postare pe facebook cu ele şi un cometariu smecher de la colega de bancă.Şi atunci când profesori nu vor să scrie la tablă şi mă pun pe mine,iar eu nu am voie măcar să am starea necesară.
       Sunt înzăpezită şi nu am starea necesară să dau cu lopata,de asta scriu în microbuz acum venind de la şcoală cu mânile semi-înghetate,de asta îmi lipseşte nivelul înalt de exprimare(aşa cum spune profa de rom)
       Relatez în maximă siguranţa că tocurile pe care aş vrea să merg acum,chiar şi pe zăpada de 5metri mă fac să mă împiedic din când în când.
     

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu