Dor de visele noastre

  S-a întâmplat să te visez pentru prima oară după mult timp. Din dorinţa de a-ţi spune atât de multe imaginaţia mea e muta în fata ta, fata ta atat de pura, imaginabila.
A fost un vis de câteva secunde şi ele au durat un an Ploua cu cei mai mari stropi pe care i-am văzut vreodată. Aveai părul şi genele ude, de aceea te-am adăpostit în ultima camera, cea mai întunecată şi cu cele mai multe ferestre.Ţi-am dat haine şi te-am hrănit ca pisica din minţile celor mici.

  Nu a durat o secundă şi a venit noaptea, eram zăpăcită şi ciufulită de la joaca cu cei mici, de-a Batman, un joc de-a invartitu' prin casa cu alti in spate. Deodată m-ai luat tu în spinarea ta si m-ai trîntit pe patul cu cerşafuri albe. Pentru o alta secundă am simţit cum mă săruţi pentru prima dată, brusc şi umed. De abia te vedeam în umbra reflectată pe perete. Lipit de spatele meu, mă strîngeai convins că nu o să-ţi scap, îmi şopteai cât de mult ţi-am lipsit deşi părea ca ne văzusem prima data.
 Înfundată în sentimente străine pentru corpul meu, în picăturile părului tău, în hainele ude ce s-au imprastiat pe umbre, cu tot cu respiraţia noastră aproape obosită. Te pierdeam în cearşaf când voiam să îţi privesc ochii iar gâtul îmi era uscat acum de la rapiditatea cu care îmi bătea inima. Tăceri si mângâieri se plimbau pe umeri goi.
  Am clipit doar o alta secundă si am devenit tot mai conştientă ca sunt singura în pat. Am fugit după tine ştiind că o să te pierd. În fugă ţi-am prins palma şi te-am îmbrăţişat cu un oftat lung şi sacadat. Visam de doua ori în acelaş vis cum am sta amândoi în toate ploile cu stropi unei cascade. Amandoi stiam ca pleci  orice am face, orice vom planifica, ca vei fi Batman sau nu.