Dragul meu jurnal esti o pacaleala

       Azi este o zi cand
  Alerg cu dor dupa sentimente ce nu imi apartin, dar, pe care le consider superficiale ca si gandirea mea in cea mai mare parte a timpului. Azi visez la idealul meu inconjurat de culori diferite, ondulate, placute simturilor oricare domnisoare cu rochie alba. Iubesc ceea ce nu exista, asa cum iubesc filosofia sau sa am o cutiuta cu scrisorase, desi nici una din ele nu imi aduc respectul din partea altora, cel mult invidiata de gestionara de la chioscul de dupa colt.
  Fiinta din mine isi poate da rasuflarea la fiecare secunda ce poate parea a fi un minut Imagineazati tu orele petrecute in modul acesta, o intreaga lumea cu baloane colorate si prajiturele cu stafide puse la o masa rotunda pe un camp cu iarba deasa si eu mereu stand ghemuita pe un scaun fabricat in '70.Poate dura ore pana ma desprind de cercul meu.
  Cred, in principiul meu ca sunt sunt o fata cu interese finanaciare, cu diferite cunostinte ce imi sunt superficiale si ele, o data ce sunt interesata mai mult de cum imi sta parul intr-un anumit moment, nici asta nu imi aduce respectul din partea celorlalti. Parul imi poate sta ordonat fara sa ma ajute cu nimic.Am mintea unei pitipoance fara ruj tipator de roz.
    Am 18 ani si nu pot trece peste asta. Constientizez ca nu pot spune ca de frumos esti tu dragule si ce calitati ai, nu te pot aprecia pe tine ci, doar ceea ce gandesc despre tine. Nu te pot iubi, iubesc doar ceea ce esti pentru mine. Nici acum! Nu pot spune nimic pentru ca nu vad ceea ce am nevoie sa vad . ''Nu'', nu este cuvantul meu preferat, iar cuvantul ''da'' nu-l suport, este punctul de sprijin pentru propria multumire a oricarei persoane, cand spui da poti spune Dumnezeu.
  Urasc ca nu te pot vedea pe tine dragul meu, fizic si moral. Probabil ma voi marita peste zece ani si nu ma voi mai vedea nici pe mine. Poate fi frustrant ca nu poti privi fiecare detaliu ca cel a oglindei, claritatea este pierduta in stari provocate de cei din exterior, de asta si ajungi la varsta de 30 de ani pe din afara. Sa nu stii de ce faci aia, de ce nu faci altele, cu o sa o faci , cand , defapt ar trebui clar sa fii ''perfect''. Sa ajungi usor la acea stare pe care ti-ai dorit-o dintodeauna.
 Unde mi-o fi acum claritatea?

1 comentarii:

Cosmin spunea...

Ai un blog foarte bun, felicitari si iti urez succes in continuare.

Trimiteți un comentariu