Iubitule,


Problema e incordarea, neaceptarea prin picior peste picior, cu mainile in buzunar sau impletite, privirea uimita, gesturi ascunse in ganduri, monstri si alte priviri pe pereti scorojiti. In loc de tu , esti frica exersata de putine ori.
Nestingherita stare, alintata pentru a o imblanzi, analiza pasnica ca o singura certitudine ca poti fi tu daca e urmata de o apreciere minuscula, superficiala dar deajuns. O minte confuza dar imbibata in detalii. E galagie.
Daca vrei sa te intelegi ramai in neant.
-Aste-as ganduri nebune, iti spui deseori. Le lasi atinse pe cele curate, fara judecati , fara critica absurda, esti un suflet pur. Tu, cu caldura si raceala pentru mine, cu ingereasca cautare a adevarului propriu, cu aceiasi confuzie a randului, fara prea multe simboluri, fara macar sa te gandesti daca poti avea ceva si chiar sa poti primi.
E ideal si incontrolat, nu ?

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu