Identitate sau confuzie-5 iulie

E un vis transpirat al dimineții,
Același subiect, dar diferit de săptămâni.
Se face după-amiază, cu nori de ploaie și eu de-a lungul mării.
Mă trezesc în vis, pe nisipul lipicios apoi mă ridic cu găurele pe pielea goală.
Sunt culoarea și substanța experientei individuale, dar mereu înainte să fac asta mă izbesc.
Tații iubiților mă întreabă: Andreea, un' te afli?
Alerg, alerg în case diferite, oameni la fel,
Alerg privind toate fețele gemene, sunt nu-ul oamenilor,
Alerg cu bicicleta, devin transpirația dureroasă a oamenilor.
Sunt slabă, mă oprește vântul, dar sar ștrengară peste crăpăturile pământului.
Sunt gurile căscate ale oamenilor,
Ma ciupesc în vis, și nu știu unde sunt.
Alice e în țara de origine "închis într-o cutie de ciocolată".
Mă întâlnesc cu doru pe o stâncă a acelei plaje, filmată dintr-un colț de unde mi se vede părul fluturându-se.
Privesc valurile de parcă în fața mea e un geam și-s o melancolică puturoasă.
Sunt profitoarea de cuvinte a oamenilor.
Iubitul se așează lângă mine, îngenuncheat pe pat, îmi cuprinde fața cu palmele calde, le prelungește încet pe gât și roșu pe umeri.
Sunt perversitatea lui Miley Cyrus,
Nu știu unde sunt, dar știu cine sunt:
Sunt Fight Club-ul lui Chuck Palahniuk.
Sunt interiorul lăsat în urma pașilor pe nisip,
Ma trezesc în fundal de darkjazz, la fel cum am adormit.
Sunt visul lui Alice, urmată de realitatea care-i mai mult decât un vis.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu