Masca versus eu



Câțiva pui de leu urmărindu-mă, mai știu și ca în viitor mama lor ii va urmări și va ajunge la mine, ceva tragic va fi.
Ceva simt ca trebuie sa salvez, un lucru care are valoare pentru ca eu ii dau o anumita valoare.
Acestea sunt secvente care îmi trec prin minte fără sa ma întreb ce îmi trece prin minte. Probabil ar fi fost deja în partea inconștientului dacă nu ma apucam sa scriu la întâmplare. Visele de dimineața sunt în același fel. Ceva trebuie salvat, eu am grija unui lucru ce nu trebuie pierdut. Pana nu e prea târziu, încep sa scriu ceva, orice, de teama sa nu îmi pierd aceasta nevoie. Poate nevoie de împlinire atunci când un articol e postat. Sau poate nevoie de împlinire atunci când toate gândurile mele în stare pura reușesc sa fie scrise.  De obicei masca reușește sa le ascundă atât de bine încât le uit. Uit de autenticitatea lor. Ce este masca?Nu as putea sa dau o definiție clara, dar pot o asemănare, asa cum majoritatea definițiilor se dau prin sinonime. Masca este scutul. Acesta ma face sa devin neutra și sa nu ma plâng de ceea ce nu îmi place. De ce ? Necesitatea, nevoie, iluzia ca e nevoie sa trăiești fugind după trai. Mai mult, mai mult, ceva mai bun, ceva mai potrivit, cate mai am de făcut.
Se spune ca nu ar trebuie sa îmi povestesc visele caci îmi dezvălui cele mai intime dorințe inconștiente, pentru cine știe sa le citească:de exemplu atunci când visez ca alerg înseamnă griji, anxietate profunda sau emotivitate. Probabil ca abia aștept sa fiu citita..

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu